La al cincilea popas duhovnicesc din acest post, duminica, în cadrul Sfintei Liturghii se citesc două pericope evanghelice emblematice, anume: Prevestirea Pătimirilor și Cererea fiilor lui Zevedeu (Marcu 10, 32-45), respectiv Pocăința femeii păcătoase (Luca 7, 36-50). Pe de o parte, ne sunt relatate evenimente petrecute pe ultimul drum din Galileea spre Ierusalim parcurs de Domnul Iisus Hristos împreună cu ucenicii Săi, iar pe de altă parte ne este prezentată iertarea femeii păcătoase – exemplu de statornicie și smerenie continuă în fața Mântuitorului Hristos.
Întâmplarea prezentată în cadrul celui de-al doilea episod evanghelic suscită interes din partea credincioșilor fiindcă aici vedem cum iertarea păcatelor e condiționată de iubirea pentru Dumnezeu. Pentru simplul fapt că a iubit, și nu puțin, femeia păcătoasă din pericopa lucană a primit de la Hristos iertarea păcatelor. Această femeie a câștigat iertarea de la Domnul Iisus Hristos pentru simplul fapt că-L iubea pe Dumnezeu. Pocăința sinceră și profundă a fost singura care a născut în inima ei iubirea pe care Iisus o remarcă.
Putem observa la oameni că adesea iubirile pot fi infidele, incapacitatea de a stabili o relație de iubire deplină cu o persoană ducând la eșecul respectivei iubiri. Dar prin dragostea față de Dumnezeu iubirile devin sinonime cu fidelitatea, având izvorul în Însuși Hristos. Pocăința, care străbate ca un fir roșu întreaga viață duhovnicească a omului, capătă astăzi o importanță definitorie. Nu întâmplător Biserica ne-a rânduit în primele două duminici mărturisirea dreptei credințe, adică aspectul didactic, teoretic al creștinismului, iar în următoarele duminici forma ascezei creștine sau a filosofiei practice.
Duminica aceasta, a cincea din Postul Mare, încheie o săptămână de „foc duhovnicesc”. Miercuri seară, în slujba Deniei am cântat refrenul de pocăință: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă”. Tot acum s-a citit și viața Sfintei Maria Egipteanca, model de pocăință, credință și perseverență. Astfel, ne-am pregătit pentru duminica a cincea, numită și „Duminica Sfintei Maria Egipteanca”. Înnoirea vieții și întoarcerea la Dumnezeu sunt posibile fiecărui om oricât de căzut ar fi el la un moment dat. În chipul femeii păcătoase din Evanghelia de duminică regăsim chipul Sfintei Maria Egipteanca, iar întâlnirea cu Hristos aduce restaurarea chipului căzut. Cele două femei păcătoase se întâlnesc cu același Hristos, dar în moduri diferite, una prin întâlnirea față către față, iar cealaltă la capătul rugăciunii și al nevoinței. Restaurarea este răspunsul iubirii nemărginite a lui Dumnezeu la pocăința sinceră a celor două, li se iartă mult pentru că mult iubesc.
Pr. Valentin Rușanu, Parohia Călugăru, Protoieria Titu