Cunoaștem multe lucruri. Ne informăm rapid și acoperim orice subiect. Facem conexiuni și avem opinia noastră despre subiecte care păreau de neabordat în alte vremuri. Prindem din zbor idei și devenim fanatici. De cele mai multe ori, nu există niciun interes personal – sau cel puțin așa pare. Totuși, mai există și momente în care cădem în capcane. Normal, preferăm să o lăsăm baltă – și poate e mai bine așa. Haideți să vedem câteva exemple.
„Eu nu îmi voi cumpăra niciodată o mașină chinezească, rămân la Volvo toată viața!”, îmi zicea un prieten. Pare o afirmație serioasă – Volvo, automobil solid, suedez – dar ce facem acum, când 22% din acțiunile Volvo sunt în mâinile chinezilor?
În urmă cu vreo 15 ani, era multă tevatură pe partea de depozitare a datelor. „Baza mea de date nu o voi ține în cloud american”, brava o persoană. L-am întrebat ce adresă de e-mail folosește. Utiliza un cont Yahoo. I-am explicat că, automat, baza sa de date și conținutul e-mailurilor sale sunt stocate în cloud-ul american…
De vreo doi ani, avem nebunia cu inteligenţa artificială. Au apărut experți, dar și mulți deontologi. „Nu cred în AI, eu nu voi utiliza astfel de tehnologii!”. L-am întrebat dacă folosește Google Maps. „Normal, zilnic!”, a zis. Păi algoritmul aplicației este AI – ce facem?
Nu cred că e nevoie să mai continui cu exemplele, ați înțeles direcția abordată. Trăim într-o lume interconectată, globalizată, unde de multe ori este imposibil să știm sau să depistăm toate interacțiunile tehnologice și economice. Să fim atenți însă la stereotipurile care pot deraia în zone sensibile. Ele pot fi pozitive, dar, de cele mai multe ori, sunt negative și pot duce la prejudecăți.
Stereotipurile sunt omniprezente, dar prin conștientizare și educație putem să le depășim și să construim o societate mai tolerantă și mai echitabilă. E bine să analizăm informațiile înainte de a le accepta ca adevăruri universale.