Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, fost inspector şcolar general al judeţului Dâmboviţa, a explicat, într-un interviu acordat publicaţiei Libertatea, modul în care funcţionează algoritmul de repartizare computerizată la liceu şi situaţiile în care un elev poate ajunge la o unitate de învăţământ aflată la distanţă de domiciliu.
Potrivit lui Sorin Ion, repartizarea se realizează în ordinea descrescătoare a mediilor, iar pentru fiecare elev calculatorul verifică opţiunile completate în fişa de înscriere. Prima opţiune este analizată mai întâi, iar dacă nu mai există locuri disponibile, algoritmul trece succesiv la următoarele opţiuni până când identifică un loc liber.
„Pentru elevul care ocupă primul loc în ierarhie lucrurile sunt foarte simple. Prima opţiune, bifat, repartizat. Dar să presupunem că ajungem la poziţia 1.000. Elevul care ocupă această poziţie are deja o listă de opţiuni. Calculatorul citeşte prima opţiune. Dacă acolo găseşte loc liber, îl repartizează. Dacă nu, citeşte cea de-a doua opţiune. Găseşte loc, îl repartizează acolo. Nu găseşte, trece la a treia opţiune şi tot aşa până ajunge la prima opţiune la care găseşte un loc disponibil”, a explicat Sorin Ion.
Secretarul de stat a subliniat că un elev cu o medie mai mică nu poate avea prioritate în faţa unuia cu o medie mai mare doar pentru că a trecut un anumit liceu pe o poziţie mai sus în lista de opţiuni. Potrivit explicaţiilor sale, elevul cu media mai mare este repartizat mai întâi, în ordinea ierarhiei, iar situaţia în care un candidat cu medie mai mică ajunge la liceul respectiv, în timp ce candidatul cu media mai mare nu ajunge acolo, poate apărea dacă acesta din urmă a fost deja repartizat la o opţiune aflată mai sus în propria listă.
Sorin Ion a vorbit şi despre situaţia elevilor care nu sunt repartizaţi iniţial sau care ajung la licee aflate la distanţe mari de localitatea de domiciliu. Secretarul de stat a precizat că fiecare absolvent de clasa a VIII-a va avea un loc în învăţământul liceal, iar pentru situaţiile speciale există etape ulterioare de soluţionare.
„Pentru fiecare absolvent de clasa a VIII-a există un loc în clasa a IX-a. Nimeni nu va rămâne pe dinafară. Locurile rămase libere ar trebui să îndeplinească pentru aceşti copii nişte criterii. Însă, de multe ori, acestea sunt foarte complicat de rezolvat. De exemplu, distanţa. Un elev dintr-o localitate din nordul unui judeţ ajunge repartizat la un liceu din sudul judeţului. Adică poate să facă 70, 80, 100 de kilometri până la şcoală. Asta înseamnă, în perspectivă, că riscul de abandon şcolar este foarte mare”, a declarat Sorin Ion.
Acesta a explicat că, în etapa destinată soluţionării situaţiilor speciale, poate fi analizată şi situaţia unui elev care nu a fost repartizat la liceul aflat în apropierea domiciliului, deşi avea media necesară pentru acel liceu.
„Să presupunem că n-ai intrat la liceul de lângă casă, deşi aveai medie pentru el, şi te trezeşti la unul aflat la o sută de kilometri distanţă. În etapa de rezolvare a situaţiilor speciale, pentru că tu, totuşi, aveai medie pentru liceul din apropiere, poţi ocupa un loc”, a mai explicat secretarul de stat.
Sorin Ion a mai precizat că, deşi repartizarea computerizată poate genera situaţii dificile pentru unii absolvenţi, există mecanisme pentru soluţionarea cazurilor speciale, astfel încât fiecare elev să poată ocupa un loc în învăţământul liceal.