Directorul Direcției Județene de Statistică Dâmbovița, Gabriela Neamțu, a declarat recent că populația județului a continuat să scadă în ultimii ani, fenomen influențat atât de sporul natural negativ, cât și de migrația externă.
Potrivit datelor prezentate, la 1 iulie 2025, populația după domiciliu a județului Dâmbovița era de 500.141 persoane, cu 2.931 mai puține comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu 55.419 mai puține față de anul 1992.
„În ultimele două decenii, populația județului Dâmbovița a avut o evoluție descendentă. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu migrația externă, au făcut ca populația să se diminueze permanent. La 1 iulie 2025, populația după domiciliu a fost de 500.141 persoane, în scădere cu 2.931 față de anul precedent și cu 55.419 față de 1992. Populația rurală reprezintă 69,1% din totalul populației, iar populația de sex feminin reprezintă 51,1%. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat semnificativ comparativ cu anul 1992”, a declarat Gabriela Neamțu.
Directorul DJS Dâmbovița a precizat că indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 50,7 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în anul 1992, la 135,5 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere la 1 iulie 2025. Totodată, ponderea populației cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut de la 22,9% la 13,7%, în timp ce ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 11,6% la 18,5%.
Datele statistice mai arată că durata medie a vieții în județ a fost de 76,3 ani în 2025, respectiv 72,4 ani pentru bărbați și 80,2 ani pentru femei. Femeile au o speranță de viață cu 7,8 ani mai mare decât cea a bărbaților.
În ceea ce privește principalele fenomene demografice, în anul 2025 s-au născut 3.265 de copii, cu 318 mai puțini decât în 2024. Numărul deceselor a fost de 5.943, cu 170 mai puține față de anul precedent. Sporul natural a rămas negativ, ajungând la minus 2.678 de persoane.
De asemenea, în județ au fost înregistrate 2.224 de căsătorii, cu 146 mai puține decât în 2024, în timp ce numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești a crescut la 494, cu 37 mai multe față de anul anterior.