Fotbalul, cel mai frumos sport din lume, încoronat de aproape jumătate din populația Terrei, vreo 4 miliarde de pământeni, din totalul celor 8,3 miliarde care locuim pe această superbă „mărgică” a Universului, este singurul fenomen al prezentului care unește continente și o va face, și mai pronunțat în această vară, la Campionatul Mondial din America. Această superbă creație, care se joacă cu mintea, folosind picioarele, este în acest moment tensionat viceversa politicii mondiale, un „sport” periculos, care se joacă la nivel mondial cu mintea… picioarelor. Spre deosebire de „marii” conducători ai lumii (ghilimelele se impun), care nu visează decât tancuri, bombe, drone și teritorii care nu le aparțin, marii fotbaliști ai lumii, și toată pleiada lor (expresia nu este forțată), nu-și doresc altceva decât să-și binecuvânteze suporterii și țara. Câtă diferență! Sâmbătă seară, spre exemplu, în timp ce un grup de politicieni ai lumii încercau un puzzle cu anumite teritorii ale unor țări istorice, deci distrugerea sau fracturarea unor etnii, pe celebrul stadion „Giuseppe Meaza” din Milano fotbalul acapara toate privirile iubitorilor de pace, printr-un „război” secular, Inter – Juventus. A câștigat „armata” generalului Cristi Chivu. Așa „războaie”, indiferent în ce colt al lumii, ne-am dori cu toții. Am rămâne întregi la număr, cât am zis, 8,3 miliarde, dar și (mai ales) la minte, la cerebel. Oameni buni, jocul murdar al politicii mondiale, de la Moscova și până la Washington, lung de 7822 de km, nu va fi niciodată egalat de cel al fotbalului, adică 40075 km, suprafața în care sportul rege își desfășoară activitatea. Dacă un grup de copii care joacă fotbal printre gunoaie, să zicem Sudanul de Sud, ar primi o ilustrată cu Ronaldo, l-ar recunoaște imediat. Sunt convins, jur, că în fața unei poze cu Donald Trump, chiar dacă ar acapara și țara lor pe lângă Groenlanda, Canada, Iran și toate statele bogate în ceva, copiii sudanezi habar n-ar avea de excentricul Donald. Niciodată pe lumea asta, absolut niciodată, plăcerea omului de a iubi ce simte, și-i place, nu va dispărea. Și dacă fotbalul, acest uriaș „medicament” pentru liniștea noastă, va reuși să rupă zăgazurile politice, atunci înseamnă că vom fi fericiți. Aminteam de uriașa partidă Inter – Juventus. Respectând proporțiile, facem trimitere către partida CSM Reșița – Chindia, cea mai importantă a etapei a 18-a, pentru că aceasta stabilește, în bună măsură, ocupanta locului 6, ultimul din grupa promovării. Avem timp să disecăm această partidă în avanpremiera ei. Acolo la Reșița, apropos de titlu, este nevoie de mintea picioarelor. Succes, băieți!