Problema nu e reforma, ci felul în care o gestionăm. Se fac anunțuri grăbite, promisiuni vagi, fără explicații clare. Se schimbă hârtii, dar nu realitatea de pe teren. Ritmul european – consecvent, colectiv, solid – contrastează puternic cu obiceiul nostru de a improviza și de a prefera soluții spectaculoase, dar temporare.
Reforma ar trebui să fie ceva normal. O guvernare care repară, adaptează, actualizează. Pași mici, clari, fără dramatizare. Mai puține declarații, mai multă muncă. Mai multă responsabilitate. Puterea adevărată nu înseamnă să te afișezi, ci să faci ce trebuie, chiar și atunci când nimeni nu aplaudă. Să-ți asumi deciziile, să construiești, să repari, să adaptezi.
Poate e timpul să schimbăm și limbajul. Cuvintele mari sperie. Oamenii nu se tem de schimbare, ci de incertitudine, de haos, de promisiuni neclare. Spusă calm și explicată clar, reforma poate redeveni ceea ce ar trebui să fie: grijă reală pentru viitor, responsabilitate concretă, acțiune vizibilă în rezultate, nu doar în vorbe. O putere care nu se afișează, ci construiește.