Prof.univ.dr. Elena Macavei, Sibiu
La inițiativa doamnelor Prof.univ.dr. Doina Simion și Prof. univ. dr. Elena Macavei a fost căutat și identificat, la Cimitirul Municipal / Central din Sibiu, mormântul celebrului cântăreț de tangouri și romanțe CRISTIAN VASILE care, spre sfârșitul vieții, a poposit și a decedat la Sibiu. Mormântul avea, în documentele Cimitirului, indicativul ”Nu se vinde”. Era însă, după 51 de ani, în paragină, cu iarbă tasată, fără cruce, cu un pietroi de pe un mormânt străin. Ne-am hotărât să-l reconstruim. Prin efortul și bunăvoința conducerii Cimitirului, reprezentată de: doamnele Adina-Elena Goța, Maria Balaiita, domnul Paul Moga și a lucrătorilor angajați, cărora le mulțumim pentru solicitudine, s-a reconstruit locul de veci al celebrului cântăreț – a fost încadrat cu bordură și capac, s-a așezat crucea cu placa pe care s-a pus fotografia și textul: ”Cristian Vasile (1908-1974). Celebru cântăreț de tangouri și romanțe. Odihnă veșnică în pace și lumină”. Slujba de pomenire, după 51 de ani, a avut loc în dimineața zilei de 12 septembrie a.c. și a fost oficiată de Pr. Madina Petru și Marga Irimie. Au fost prezente distinse persoane care au participat la o șezătoare de romanțe, organizată, în 21 octombrie 2018, de doamna prof. Doina Simion, creatoarea unui mini muzeu etnografic. Întreaga acțiune și implicarea noastră a tuturor a fost un modest act de filantropie culturală, deplin meritat de celebrul cântăreț de tangouri și romanțe – Cristian Vasile.
Cine a fost Cristian Vasile?
Supranumit ”Leonardul muzicii ușoare românești”, ”Ultimul trubadur”, ”Carlos Gardel al României” (Carlos Gardel, cel mai mare cântăreț argentinian de tangouri), Cristian Vasile s-a remarcat ca interpret de excepție de romanțe și tangouri din perioada interbelică. Ionel Fernic, Ion Vasilescu, Elly Roman ș.a. i-au încredințat propriile creații pe care le-a interpretat, ca tenor de excepție, cu pasiune. A devenit cel mai bine vândut artist al timpului, cu cel mai mare număr de cântece imprimate pe plăcile Odeon și Columbia.
Cristian Vasile s-a născut la Brăila, în familia unui judecător, în 8 mai 1908, zodia taur. A urmat școala primară și liceul la Brăila. Talentul muzical și vocea-i excelentă de tenor s-au manifestat de timpuriu. După liceu, a plecat la București, s-a înscris la Conservator pe care l-a urmat un an cu intenția de a deveni tenor de operă. Dar, tentat de viața muzicală frenetică a localurilor de elită din București, n-a ezitat să părăsească mediul muzical academic al Conservatorului, dezamăgindu-și profesorul Vrăbiescu, tenor cunoscut, pentru a se implica cu dăruire și pasiune în interpretarea de tangouri și romanțe. L-au curtat intens patronii localurilor, compozitorii de muzică ușoară, de tangouri și romanțe. S-a remarcat în emisiuni la radio, la spectacole în țară și în străinătate, pe scenele localurilor faimoase, în vogă – Capșa, Gambrinus, Carul cu Bere ș.a. din București, pe scenele altor orașe ale țării.
Charismatic, fermecător, inteligent, spiritual, cu ținute întotdeauna impecabile, Cristian Vasile și-a vrăjit publicul cu vocea-i excelentă de tenor și cu cântecele interpretate cu pasiune. A fost aplaudat în delir pe scenă, a fost adorat și asaltat de admiratoare, a câștigat enorm pentru vremea aceea. Dar iubitele l-au dezamăgit și ruinat. Un alt star al muzicii românești, prieten cu Cristian Vasile și provenit din același loc, Brăila, a fost Jean Moscopol, alias Ioan Moscu (1903-1980), considerat ”Maurice Chevalier al muzicii românești”, a strălucit în perioada interbelică. A imprimat numeroase discuri, a încântat publicul românesc. În 1947 a luat drumul pribegiei, ajutat de artista Elvira Popescu, a ajuns în Franța, în Germania și s-a stabilit în SUA, la New York, unde s-a stins din viață în 1980.
În cele două decenii de glorie în cariera muzicală, 1928-1949, Cristian Vasile și-a încântat publicul cu piese create de mari compozitori, între care Ionel Fernic (1901-1938): ”Îți mai aduci aminte, Doamnă?”, ”Iubesc femeia”, ”Pe boltă, când apare luna”, ”Pentru tine am făcut nebunii”, ”Beau”, ”Minte-mă”, ”În ochii tăi fermecători” ș.a; Ion Vasilescu (1903-1960): ”Suflet candriu de papugiu” ș.a; Elly Roman (1905-1996): ”Ilona”, ”Nușa”, ”A fost odată”, ”Tu nu știi să iubești”, ”Vreau o singură stea” ș.a.
Pe discurile Odeon și Columbia, imprimate de celebrul cântăreț, au fost aproape 300 de melodii, între care: ”Cel mai divin tangou”, ”Un tangou special”, ”Un tangou de iubire”, ”Tangoul tristeții”, ”Tu poți să-mi dai fericirea”, ”Sărutul tău e-un vis de Mai”, ”Minte-mă”, ”Mai cântă-mi iar romanța”, ”Frumoasa mea, eu te ador”, ”De ce mă minți ?”, ”Surâsul tău e un poem divin”, ”Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă”, ”La căsuța albă”, ”Când felinarele se-aprind” ș.a. Între acestea, tangoul ”Zaraza”, imprimat la Berlin, în 1931, a creat epocă, a generat legende – că Zaraza ar fi fost o țigancă frumoasă, pătimașă, ucisă din gelozie de un cunoscut al cântărețului Zavaidoc, pseudonimul lui Marin –Gheorghe Teodorescu (1896-1945), celebru lăutar, cântăreț de romanțe și cântece de petrecere, sau că ar fi fost o femeie răpitor de frumoasă, o curtezană de lux pentru care cântărețul ar fi făcut o pasiune.
În realitate, ”Zaraza” este un tangou, linia melodică aparține compozitorului uruguaian – argentinian Benjamin Tagle – Lara (1892-1932), textul a fost adaptat de Ion Pribeagu, pseudonimul poetului și umoristului de origine evreiască Isac Lazarovici (1887-1971), textierul artistului de revistă Constantin Tănase. Tangoul ”Zaraza” a fost interpretat, între mulți alții fiind Gică Petrescu, Corina Chirian, Alexandru Arșinel.
Cristian Vasile a cunoscut cele mai înalte culmi ale succesului, a fost aplaudat în delir pe scenă, a trăit intens între glorie și decădere. Din cauza bolii, tuberculoză, și a paraliziei corzilor vocale, după exercitarea unor ocupații minore – a creat o echipă de teatru de amatori, un cor, a regizat niște piese – s-a retras în singurătate, publicul l-a părăsit, s-a internat în clinici din Piatra Neamț, Predeal, Sibiu – unde a intrat în lumea veșnică, la 15 iunie 1974. Cortegiul a fost însoțit de câțiva prieteni, de Mia Braia, sora Ioanei Radu – embleme interpretative de romanțe.
Dragă cititorule, te invităm să fredonezi cu noi, în amintirea lui Cristian Vasile:
”Zaraza”: Când apari, seniorita în parc pe-nserat / Curg în juru-ți petale de crin. / Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat / Și ai trupul de șarpe felin. / Gura ta e-un poem, de nebune dorinți / Sânii tău, un tezaur sublim. / Ești un demon din vis care tulburi și minți / Și ai zâmbetul de heruvim. / Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza, / Cine te-a iubit ? / Câți au plâns nebuni după tine / Și câți au murit ? / Vreau să-mi dai gura-ți dulce, Zaraza, / Să mă-mbete mereu / De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu. /
”Iubesc femeia”: Femei sunt multe-n lumea asta mare / Frumoase ca seninul înstelat / Găsești plăceri nebune-n fiecare / Și-s dulci ca o clipită de păcat. / …… Iubesc femeia, de dor nebună / Femeia brună, cu ochi negri de foc. / Dar și pe-aceea cu ochii verzi ca marea / Îmbrățișarea lor mă îmbată pe loc. / Blondă sau brună, îmi e totuna / Deopotrivă le iubesc, deopotrivă le doresc / Iubesc femeia. / Iubesc femeia când e femeie / A vieții cheie doar prin ea o găsesc. /
”La căsuța albă”: ….La căsuța albă, sunt atâtea flori la ferești / Dar cea mai frumoasă floare, ce-mi apare / Tu ești. / Cât îmi ești de dragă, știe numai inima mea / Cine să-nțeleagă dorul și fiorul din ea /….
”Îți mai aduci aminte, Doamnă?”: Îți mai aduci aminte, Doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-ngălbeneau / Și tremurau de vântul serii / Îți mai aduci aminte, Doamnă? / Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet / Când toamna și-acorda încet, / Pe frunza-i galbenă, chitara? / Pe lac ce luna-l argintase / Încet o lebădă trecea / Și pata-i albă se pierdea / În noaptea care se lăsase. / …….
Au avut și au loc, în țară, evenimente muzicale închinate ROMANȚEI dar, în topul acestora se află Festivalul ”CRIZANTEMA DE AUR” de la Târgoviște, început în 1968, la primele două ediții a participat ca spectator și semnatara acestui articol. Anul acesta Festivalul se află la cea de a 58-a ediție. Primii prezentatori au fost: Catrinel Lăzărescu – Tănase și George Corneanu. Au participat la Festival ca jurați, compozitori, interpreți, premianți de-a lungul timpului, reprezentanți de seamă ai muzicii de gen al romanței, ai muzicii ușoare, populare, de operă și operetă. Exemplificăm doar câteva nume: Ioana Radu, Mia Braia, Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Nicolae Nițescu, Ion Luican, Rodica Bujor; Nicușor Predescu, George Sbârcea, Henry Mălineanu, Aurel Giroveanu, George Grigoriu, Ion Cristinoiu, Vasile V. Vasilache, Gelu Solomonescu, Jolt Kerestely, Viorel Gavrilă, Paraschiv Oprea, Anton Șuteu; Emil Gavriș, Angela Moldovan, Gică Petrescu, Ileana Sărăroiu, Benone Sinulescu, Alina Mavrodin, Maria Ciobanu, Maria Dragomiroiu, Gheorghe Turda, Nelu Ploieșteanu; Doina Badea, Dan Spătaru, Loredana Groza, Angela Similea, Corina Chiriac, Marius Țeicu, Alexandru Jula, Cornel Constantiniu, Carmen Rădulescu, Tudor Gheorghe; Octav Enigărescu, Arta Florescu, David Ohanesian, Magda Ianculescu, Cleopatra Melidoneanu, Florin Georgescu, Dorin Teodorescu, Ludovic Spiess, Valentin Teodorian, Nicolae Florei, Felicia Filip, Daniela Vlădescu, Vlad Miriță și mulți alții.
În 2015, la Târgoviște, a fost publicat volumul ”Istoria Crizantemei de Aur” ce oglindește traseul acestui festival cu juriile, personalitățile marcante, prezentatorii și premianții. Volumul este atent documentat și bine ilustrat cu fotografii. Autorul este Teodor Vasiliu, prezentator, din 1975, și ulterior, organizator al Festivalului ”Crizantema de Aur”. Tot la inițiativa lui Teodor Vasiliu, s-a creat, în 2017, Muzeul ”Casa Romanței”, situat pe Bulevardul Castanilor / Bulevardul Regele Carol I, nr. 3, într-o veche și frumoasă casă boierească. Vizitatorul este impresionat de documentele istorice, de fotografiile compozitorilor de romanțe, ale vedetelor muzicii gen romanță, de muzică populară, ușoară, clasică, de fotografiile interpreților premiați și ale prezentatorilor, pianul de concert. Ne-a atras atenția colecția ”Romanța Imnului Național” cu manuscrise, partituri, cărți vechi și alte documente care dovedesc faptul că Imnul de Stat ”Deșteaptă-te române”, pe versurile patriotului Andrei Mureșan, este la bază o romanță compusă, în 1832, de Anton Pann, pe versurile scriitorului târgoviștean Grigore Alexandrescu, intitulată ”Din sânul maicii mele”. O demonstrație muzicală a făcut cântăreața Alina Mavrodin Vasiliu, la ediția a 57-a a Festivalului ”Crizantema de Aur” din 17-19 octombrie 2024 la care am participat.
Romanța, bijuterie muzicală românească ce spiritualizează dragostea, dorul, tristețea, nostalgia, regretul, reproșul, răzbunarea, iertarea și atinge cele mai profunde meandre ale sufletului, se află pe lista propunerilor de a intra în Patrimoniul UNESCO. Sperăm să fie bun augur.