Eliminarea Chindiei din Cupa României, chiar din turul 3 preliminar, de către CSO Băicoi, a produs reacții diferite în rândul suporterilor și jurnaliștilor. Unii au susținut că a fost o rușine, care nu poate fi iertată și, făcând o paralelă și cu rezultatele primelor două jocuri din campionat, au conchis că echipa târgovișteană are aceeași valoare ca în sezoanele trecute. Alții, mai puțin vulcanici, au spus că este mai bine așa, Chindia neavând un lot atât de numeros, încât să poată aborda și fazele cupei la un potențial ridicat. Adevărul este prins în acest clinci și trebuie eliberat cu discernământ. Desigur, nimeni nu încurajează non-performanța, dar trebuie să ținem cont și de mărimea plapumei. Noul sistem de desfășurare a etapelor de cupă este foarte solicitant, motiv pentru care puține echipe își permit să folosească mai mult de 5-6 titulari. Așa stând lucrurile, ar trebui să nu mai facem o tragedie din episodul Băicoi, și să-l considerăm doar încheierea unui drum anevoios, pe care Chindia l-ar fi străbătut greu, inutil și, mai mult ca sigur, nu până la capăt. Să regretăm doar dacă CSO Băicoi cucerește această ediție a Cupei României. Au, desigur, și criticile rostul lor, dar dacă repetăm zilnic despre „tragedia” din Prahova, cu ce ne alegem? Mai bine să privim spre campionat, repet, lucid, pentru că și aici s-au „emanat” multe absurdități după jocurile cu Sepsi OSK și Corvinul. O fi gura lumii slobodă, pentru că în vorbire nu poți să folosești ghilimele decât dacă imiți gestul acela care mai înseamnă și altceva, adică senilitate, dar există un proverb înțelept, care spune că „gura bate fundul”. Dacă rezultatul cu Sepsi OSK a fost just, iar cel cu Hunedoara injust, din cauza marii greșeli de arbitraj a lui Mazilu, a venit apoi incontestabilul 3-1 cu Șelimbăr. Unde este motivația pentru care trebuie să criticăm Chindia? Doar așa că ne plac reproșurile, analizele și observațiile, în funcție de un context lipsit de judecată? Asta înseamnă să privești evoluțiile unei echipe doar pentru a-i înlătura toate lucrurile bune, a le arunca și a pune pe tavă puținele reziduri, inerente în orice activitate, ca pe niște perle. Cu convingerea că suporterii adevărați ai Chindiei știu ce trebuie ascultat sau citit, să rămânem aproape de echipa noastră. Ostilitatea nu-i caracterizează pe suporterii Chindiei, alți travestiți se ocupă cu așa ceva.
Citeşte şi