După anul super electoral 2024 credeam că am scăpat de alegeri. Așa credea și Europa, dar o analiză mai atentă, la nivelul statelor membre UE, ne arată că dinamica alegerilor continuă și în 2025.
Dacă analizăm primele șapte state ca mărime din Uniunea Europeanã, observăm situații de alegeri clare, planificate, dar și potențial de instabilitate în celelalte ţãri.
Sã începem cu cele mai mediatizate alegeri, cele federale, din Germania, care vor avea loc pe 23 februarie 2025. Conform sondajelor recente, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Friedrich Merz, conduce cu 31% din intențiile de vot, urmată de Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% și Partidul Social-Democrat (SPD) cu 15%. Dacă citim printre rânduri, e cel mai probabil vom avea un nou cancelar, de centru dreapta. Deja lumea începe să se familiarizeze cu numele lui Friedrich Merz. Chiar dacă mulți spun că problema principalã este ascensiunea extremei drepte (AfD), e bine să precizăm subiectul principal de discuție al campaniei. Cea mai mare economie a Europei se află oficial în recesiune de doi ani, Biroul Național de Statistică confirmând acum câteva zile o contracție economică de 0,2% în 2024. Slăbiciunea Germaniei este o preocupare majoră pentru restul Europei – în special pentru țările din Europa Centrală și de Est care depind de industria germană pentru locuri de muncă și investiții.
Să vedem cum stăm în Polonia acum. Aici avem alegeri prezidențiale în 18 mai. Acest scrutin este esențial pentru guvernul premierului Donald Tusk, oferind oportunitatea de a avea un președinte aliat care să sprijine reformele pro-europene și să consolideze poziția Poloniei în Uniunea Europeană.
Desigur, cunoaștem situația din România, cu alegerile prezidențiale din mai, dar să încercăm să vedem cum stãm în Franța, Italia, Spania și Olanda. Deși nu avem programate alegeri în aceste țări, situațiile sunt departe de stabilitate, cu posibile alegeri anticipate chiar în 2025.
(va urma)