Modelul de implementare se conturează în jurul unei logici deja testate de alte programe europene, precum SAFE, fondul european pentru apărare. În practică, de fapt, Comisia Europeană stabilește cadrul general și pune la dispoziție resursele financiare, iar statele membre decid cum le folosesc la nivel național. Fondurile vor fi distribuite proporțional între cele 27 de țări membre, însă activarea efectivă va depinde de capacitatea fiecărui stat de a mobiliza proiecte concrete, fezabile și conforme cu regulile europene. Aici intervine componenta privată: guvernele vor putea garanta proiecte derulate de companii, consorții de dezvoltatori, fonduri de investiții imobiliare, cooperative de locuințe sau parteneriate public-private.
Pentru mediul de afaceri, miza este semnificativă. Noul cadru poate deschide o piață de investiții de ordinul zecilor de miliarde de euro, cu beneficii multiple: acces la finanțări europene nerambursabile sau parțial rambursabile, garanții guvernamentale pentru credite comerciale, stimulente fiscale pentru construcții verzi și proiecte sociale, dar și o cerere stabilă pe termen lung. Sectorul imobiliar european, dominat în ultimele două decenii de speculație și randamente rapide, are șansa de a se reorienta către investiții sustenabile și pe termen lung, cu impact social real.