Politicile europene sunt chiar mai importante decât fondurile. Unele statistici arată că peste 50% din cadrul legislativ românesc derivă din legislația europeană. Sistemul de competențe stabilit prin tratatele UE creează un ecosistem legislativ dinamic, care trebuie înțeles și gestionat profesionist.
România, ca republică semi-prezidențială, își distribuie atribuțiile executive între Guvern și Președinte. Relația cu Uniunea Europeană se află, firesc, la intersecția acestor prerogative. Abia la câțiva ani după aderare, Curtea Constituțională a clarificat cine reprezintă România în Consiliul European — un exemplu grăitor al complexității acestei arhitecturi instituționale.
Într-un context internațional marcat de crize, de reașezări geopolitice și de dezbateri interne privind viitorul Uniunii, România trebuie să aibă o voce clară și coerentă la Bruxelles.