Neaprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru cea mai mare parte a companiilor din industria românească de apărare creează blocaje în activitatea acestora, susține Constantin Bucuroiu, liderul de sindicat al Uzinei Automecanica Moreni și președintele ASIAA. Acesta atrage atenția că, la jumătatea lunii septembrie, procesul de aprobare a bugetelor este încă nefinalizat pentru majoritatea societăților din sector.
Potrivit lui Constantin Bucuroiu, dintre companiile din industria de apărare, la această dată au bugetele aprobate Avioane Craiova, IAR București și Romarm, în timp ce celelalte societăți așteaptă în continuare finalizarea procedurilor.
Liderul sindical consideră că întârzierea afectează inclusiv posibilitatea companiilor de a utiliza fondurile disponibile pentru investiții și dezvoltare. El explică faptul că, fără buget aprobat, societățile nu își pot pune în aplicare în mod normal programele asumate, chiar și în situațiile în care anumite fonduri se află deja în conturile acestora.
„Suntem la jumătatea lunii septembrie și bugetele nu sunt aprobate societăților din industria de apărare. Lucrul acesta provoacă un scurtcircuit pe întregul flux al industriei de apărare. Noi avem bugete de venituri și cheltuieli, iar încadrarea în programele pe care le-am comunicat se face în urma unor investiții, a unor bani de dezvoltare. Aceste lucruri nu pot fi puse în aplicare, chiar dacă unele dintre societăți au banii deja în conturi. Nu îi pot folosi. În condițiile astea nu putem să înaintăm deloc, stăm pe loc”, a declarat Constantin Bucuroiu.
Acesta susține că una dintre consecințele acestei situații ar putea fi apariția, la finalul anului, a unor argumente potrivit cărora societățile din industria de apărare nu și-au îndeplinit obiectivele sau nu au avut capacitatea de a realiza programele asumate.
În opinia sa, o asemenea abordare ar putea ascunde cauzele reale ale nerealizărilor. Bucuroiu a făcut referire și la programele de achiziții și la unele proiecte românești derulate de mai mulți ani, despre care afirmă că nu au fost finalizate.
Un alt punct ridicat de liderul sindical îl reprezintă modul în care sunt analizate proiectele de buget. Acesta afirmă că unele documente au fost returnate inclusiv din cauza unor diferențe privind anvelopa salarială, pe care autoritățile le-ar fi interpretat drept creșteri de cheltuieli cu salariile.
De asemenea, Constantin Bucuroiu a dat drept exemplu tichetele de masă. Potrivit acestuia, în 2025 unele drepturi nu au putut fi acordate integral din cauza lipsei contractelor și comenzilor, iar în bugetele pentru 2026 revenirea la acordarea acestor drepturi ar fi fost considerată o creștere a anvelopei salariale.
„Dacă este un lucru pe care eu îl am în contractul colectiv de muncă, care este prevăzut și în lege și pe care nu l-am putut acorda din motive obiective, faptul că îl includ din nou în buget nu înseamnă neapărat o creștere salarială. Anul trecut nu s-au putut acorda anumite drepturi din lipsă de contracte și comenzi, iar în 2026, când directorul economic le-a prins din nou în buget, diferența a fost interpretată ca o creștere salarială”, a explicat acesta.
Constantin Bucuroiu a oferit și un exemplu legat de activitatea Uzinei Automecanica Moreni și de modul în care prevederile unui acord-cadru se reflectă în bugetul unei societăți. El a arătat că, dacă uzina are prevăzută în acordul-cadru pentru un anumit an realizarea unor lucrări de mentenanță pentru 40 de mașini, această valoare poate fi inclusă în buget, însă Armata poate solicita efectiv doar 10.
Într-o asemenea situație, diferența dintre ceea ce este prevăzut în acordul-cadru și ceea ce este efectiv comandat poate influența realizările companiei și, implicit, modul în care aceasta își atinge indicatorii bugetați.