Există cel puțin două feluri de euroscepticism. Există acel euroscepticism soft, cum e și al președintului polonez, care zice că, de fapt, trebuie Europa națiunilor, trebuie reformată din interior. Ce zice, de fapt, grupul ICR, cum am spus cu Meloni și alți lideri? Și există euroscepticismul hard, care, de fapt, e un mesaj antisistem, care contestă, de fapt, legitimitatea proiectului european.
Dacă ne referim un pic la social media, iar avem un fel de îngeri și demoni. Dacă intrăm la regimurile autoritare, și cum vreau să le numesc, anumite țări, în cazul de față social media, de fapt, e o presiune pentru democrație. Deci ajută opoziția și vocile libere să se exprime și este ceva foarte important.
Acum, în democrațiile consolidate, cum sunt țările din Europa, să ne referim, poate deveni un spațiu de intoxicare informațională, dacă nu suntem atenți. Și aici e foarte important că, așa cum subliniam, euroscepticismul s-a adaptat foarte bine pe social media, dar nu e întâmplător. Încearcă să creeze o aură de noutate, contestă legitimitatea sistemului, chiar merg pe un anumit mesaj de salvare societală.
Ce ne spun pe social media anumiți lideri sau persoane influente, înseamnă că ai opțiunea societală, care, de fapt, e incorectă. Și aici trebuie să vedem un pic care este ideologia și care este tehnologia. Și acum, bineînțeles, ce putem face la nivel de reglementări? Normal că nu e bine să blocăm mesajele, dar ați văzut, se întâmplă și derapaje și, în cazul de față, trebuie să existe legi și trebuie să fie implementare.