Mă uit la această etapă de sâmbătă, a doua din liga secundă, și văd numai corbi zburând pe întinsul cer de deasupra ei. Recunosc, îmi plac mult liliecii din poveștile cu Dracula, zburătoare de noapte, sincere și tăcute, dar urăsc nebunia hârbarelor ciori, denumite și corbi, care fură, fie și măcar un inel. Așadar, Corvinul – Chindia, istorie raportată la istorie, similitudini contemporane, lume boemă și mii de botezați în cădelnița sportului rege. Cândva, pe vremea Corvinului lui Lucescu și a CS-ului, ne-au unit nu doar furnalele, sursa vieții noastre, ci și fotbaliștii vrăjitori, care te făceau să uiți, pentru câteva momente, greutățile vieții. Da, fotbalul a salvat, în perioada comunistă, mii de oameni de la ștreang. Nu este nicio exagerare, își prelungeau existența doar pentru un derby Steaua – Dinamo sau CS – Craiova. Fac o pauză, lăcrimez și ud hârtia. De ce să nu spunem adevărul? Îl rog pe Dumnezeu să mă ierte, acum, El știe, copiii, soția și echipa de fotbal preferată, pe vremea aceea, ne-au oferit singurele satisfacții. Închei această aducere aminte, reală, pentru a vedea cum stau programările în etapa a 2-a. Pe noi ne interesează Corvinul – Chindia. Și parcă mă zgândără o poveste reală, de pe vremea lui Gheorghe, petrecută chiar la Hunedoara. A dărâmat o plută din spatele porții Corvinului, cu un șut bombă. Comentatorul radio, Secoșan, a spus. „Ai grijă să nu dărâmi vreun furnal!”. Da, frumoase amintiri, mai ales că acolo unde va evolua Chindia sâmbătă jucau Rednic, Andone, Gabor, Văetuș, Mateuț, Dumitrache (spre retragere), și chiar antrenorul-jucător Mircea Lucescu. Corvinul de azi nu e imbatabila anilor 80. Pentru Chindia Târgoviște, deplasarea pe Mureș nu trebuie să însemne decât un drum spre 3 puncte. Dacă echipa târgovișteană va ști să repete jocul bun cu Sepsi OSK, să se închidă și mai bine, dar mai avansat, și cu extindere pe aripi, în evantai, pentru că acum, cu Daniel Florea, o poate face, nu poate pierde la Hunedoara. Noul joc al Chindiei este derutant pentru adversar. Ilie Poenaru face o „teză” uriașă, gen Mateianu, tocmai de aceea am pomenit de celebrul „evantai”, ruperea liniilor, aerisirea totală a jocului. Hai, Chindia, mult succes în „cuibul corbului”.
Citeşte şi