Dezvoltatorii și investitorii care vor înțelege rapid logica acestui nou val de finanțare vor fi primii care vor beneficia. În special, proiectele de reconversie urbană – transformarea clădirilor vechi, neutilizate sau industriale în locuințe eficiente energetic – se aliniază perfect cu obiectivele Pactului Verde European. În plus, sistemele de locuire cooperativă, modelele de închiriere cu garanții publice sau investițiile în cartiere mixte (unde locuințele subvenționate coexistă cu cele de piață liberă) vor fi tot mai atractive pentru fondurile ESG, interesate de impact social măsurabil.
Pentru companii, locuințele accesibile devin și o oportunitate strategică de resurse umane. În orașe precum München, Amsterdam sau Copenhaga, companiile mari construiesc deja locuințe pentru propriii angajați sau investesc în parteneriate cu municipalitățile. Modelul ar putea deveni norma și în Europa Centrală și de Est, acolo unde costul locuirii a început să afecteze mobilitatea forței de muncă. În lipsa unor soluții de locuire accesibilă, multe companii se confruntă cu o „criză invizibilă”: salarii competitive pe hârtie, dar imposibilitatea de a atrage oameni dispuși să se mute.
De aceea, tema locuințelor accesibile nu mai poate fi tratată izolat. Ea se află la intersecția dintre politicile de ocupare, digitalizare, tranziție verde și coeziune socială. Europa care va reuși să conecteze aceste domenii va fi și cea care va câștiga cursa competitivității globale. Este o transformare de mentalitate: dinspre ideea de „ajutor social” către un concept de „infrastructură economică a locuirii”.