A fi influent în Europa înseamnă altceva: să ai capacitatea de a-ți impune prioritățile în agenda comună, să știi să formezi coaliții, să oferi expertiză și leadership, să legi interesul național de binele european. Pentru aceasta, e nevoie de o administrație competentă, de o clasă politică conectată la dinamica europeană, de o economie capabilă să genereze idei și să se implice în marile transformări.
Pe lângă provocările externe, UE se confruntă și cu tensiuni interne. Creșterea extremismului și a euroscepticismului, amplificată de polarizarea socială și de narațiunile populiste, riscă să submineze încrederea în instituții și să marginalizeze vocea societății civile.
Dacă vrem ca România să fie influentă, trebuie să încetăm să confundăm influența cu simpla prezență sau cu beneficiile de membru. Influența nu se declară, se construiește pas cu pas, prin viziune, consistență și capacitate de a negocia. Altfel, rămânem doar la nivelul lozincilor frumos ambalate, dar fără conținut real.