Originile ecosistemului european datează de la Tratatul de la Roma, când primele grupuri industriale au fost încurajate să „își coordoneze interesele” la nivel continental. Logica era simplă: politicile decise la Bruxelles afectau direct industriile, iar reprezentarea colectivă sporea atât vizibilitatea, cât și eficiența.
Un exemplu clasic este ACEA – Asociația Constructorilor Europeni de Automobile, care reprezintă membri precum BMW, Renault și Fiat. De-a lungul timpului, asociații precum ACEA au evoluat de la producerea de statistici tehnice la conducerea de campanii de comunicare și eforturi de advocacy politic. Astăzi, pozițiile ACEA modelează adesea dezbaterile legislative ale UE. Așa cum subliniază recentul său document de politică: „Documentul de poziție publicat recent de ACEA subliniază, de asemenea, necesitatea cooperării în industrie, a standardizării și a dezvoltării unui cadru condus de industrie pentru disponibilitatea datelor de inteligență artificială (IA).”
Acest lucru este emblematic pentru modul în care operează asociațiile: elaborarea unor poziții sectoriale unitare și influențarea procesului legislativ într-o manieră transparentă și structurată.