Conform tradiției ortodoxe, duminica este prăznuită Pogorârea Sfântului Duh. În orice biserică, evenimentul va fi rememorat prin evocarea predicii rostite de Sfântul Petru în urmă cu aproape două milenii, moment care a marcat începutul misiunii Bisericii. Acea zi a fost considerată de referință pentru întemeierea creștinismului, fiind descrisă ca o clipă de transformare profundă, când credincioșii de atunci și de acum resimt prezența Duhului Sfânt în Biserică, în numele lui Hristos cel răstignit și înviat.
Predica lui Petru din acea zi a fost centrată pe persoana Mântuitorului. Duhul Sfânt a dat apostolilor curajul de a-L mărturisi pe Hristos fără teamă, chiar și în fața celor ce îl respinseseră. Petru și-a exprimat convingerea în fața poporului cu putere și hotărâre: „Nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut și auzit”( Fapte IV, 20).
Cincizecimea a reprezentat o schimbare radicală în viețile apostolilor: frica a fost înlocuită de îndrăzneală, ignoranța de înțelepciune, iar neștiința a fost transformată în cunoaștere. Aceștia, simpli pescari, au devenit în mod uimitor oratori și profeți, reușind să convingă mulțimile prin cuvintele lor. Reacția ascultătorilor a fost una de uimire profundă, fiind impresionați până la teamă de transformarea martorilor.
La întrebarea firească a mulțimii: „Bărbați frați, ce să facem?” ( Fapte II, 37), răspunsul apostolilor a fost clar și direct: „Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, și veți primi darul Duhului Sfânt” (Fapte II, 38). A fost o chemare la convertire, care a avut un ecou imediat în sufletele celor prezenți. Și până azi, același Duh lucrează în viața celor ce se botează și devin parte din trupul viu al Bisericii.
Autorul Faptelor Apostolilor menționează că liderii religioși ai vremii au fost uimiți de curajul apostolilor, știind că aceștia erau oameni simpli, fără educație teologică sau filozofică formală. Duhul Sfânt însă i-a luminat și i-a transformat, făcându-i în stare să exprime adevăruri profunde și să redacteze texte sfinte, care și astăzi sunt baza credinței creștine.
Apostolii au pornit în lume pentru a vesti Evanghelia, sprijiniți de Duhul Sfânt. Papias, cel care a fost ucenicul Sf. Ap. Ioan, afirmă că Sfântul Marcu a fost interpretul lui Petru. Fenomenul Cincizecimii s-a reflectat și în „glosolalie” – darul de a vorbi în limbi necunoscute – un semn evident al intervenției divine.
Duhul Sfânt a fost cel care a conferit Bisericii o unitate profundă. În Faptele Apostolilor este subliniată armonia primilor credincioși: aceștia erau uniți în rugăciune, în slujire și în viața liturgică.
În prima sa epistolă către Corinteni, Sfântul Pavel îndeamnă credincioșii să fie uniți în cuget și în cuvânt, în numele Domnului nostru Iisus Hristos, fără dezbinări. Acest mesaj rămâne actual, pentru că Duhul Sfânt este același și azi, chemând Biserica spre unitate.
Această chemare nu este doar pentru trecut, ci și pentru prezent și viitor. Este adresată nouă, celor de acum, cu aceeași intensitate: să fim una, în Duh și în cuget.
Pr. Năstase Florin, Parohia Catanele