În mod obișnuit, piața locurilor de muncă depinde de un anumit echilibru între cerere și ofertă. În funcție de contextul social dintr-o anumită perioadă de timp, angajatorii sau angajații pot fi în avantaj în privința negocierilor de pachete salariale. În ultimii ani, tot mai mulți specialiști HR au subliniat cât de mult se schimbă acest domeniu în condițiile în care tinerii adulți din generația Z sunt integrați pe piața muncii. Aceștia vin cu o nouă mentalitate și schimbă substanțial perspectiva pe toate segmentele de joburi.
Ce este diferit la această nouă forță de muncă? Tinerii adulți au tot mai multe cerințe, nu mai sunt motivați numai de bani, ci și de un echilibru mai puternic între viața profesională și cea personală. Sunt mai puțin stabili, mai puțin fideli, caută mereu oportunități de dezvoltare și se așteaptă să fie promovați rapid. Acționează mai curajos și uneori chiar în defavoarea lor, preferând să riște în încercarea de a-și atinge anumite ținte.
O altă viziune în materie de succes pe plan profesional
Cei din generația Z sunt mai sensibili la critică, își doresc să fie respectați de lideri și apreciați de management. Așteaptă fel de fel de recompense în pachetul salarial și rezonează la activități de tip team-building. Au pretenții ridicate legate de spațiul de la locul de muncă, nu acceptă orice variante.
Din acest motiv, unele firme investesc chiar în spații de recreere la serviciu, de exemplu săli de fitness și alte spații neconvenționale pentru zona office. În pauzele de muncă, fiecare se poate distra cum dorește, accesând rețelele de socializare, YouTube, platformele cu filme și seriale, jucând sloturi online România cu mize virtuale sau reale ori citind cărți pe platforme digitale.
Practic, nu mai există subiecte tabu în materie de divertisment legal, totul este acceptat chiar și la birou, atât timp cât sarcinile de lucru sunt îndeplinite la momentul stabilit. Creșterea productivității este asociată tot mai puternic cu satisfacția angajaților.
În ansamblu, se caută joburi flexibile, care permit pauze lungi, concedii plătite peste cele obligatorii legal, chiar conceptul de an sabatic. Firmele nu au altă variantă decât să se adapteze la noua realitate, pentru că forța de muncă din generația Z este foarte importantă, așa cum este mereu important să fie integrate noile generații de tineri adulți.
Freelancer, remote job și alte concepte moderne în piața muncii
În special în IT, publicitate, marketing, consultanță, brokeraj de active mobiliare, de credite și de asigurări, dar și în alte domenii unde o astfel de abordare este posibilă din punct de vedere tehnic, se întâlnește noțiunea de freelancer. Acest liber profesionist este o persoană care lucrează independent, care desfășoară o profesie fără un angajament pe termen lung cu un angajator. Rezultă un plus de flexibilitate pe plan profesional, chiar dacă există un minus la partea de stabilitate (în anumite perioade, pot să nu existe venituri).
Tot mai mulți oameni lucrează pe bază de proiecte, având propria firmă sau acționând ca PFA (personală fizică autorizată). O nișă aparte este cea de cursuri online oferite pe cont propriu, cărți de dezvoltare personală, mentorat în antreprenoriat. Sunt fel de fel de inițiative posibile prin platforme internaționale dedicate pentru freelanceri sau chiar direct prin social media și cu ajutorul unor aplicații de streaming video precum Zoom, Microsoft Teams sau Google Meet. Mereu, tehnologia de ultimă generație este o componentă de bază pentru o astfel de abordare la limita dintre antreprenoriat și muncă obișnuită.
Corporațiile din anumite domenii, urmate de IMM-uri, au permis în ultimii ani existența locurilor de muncă de tip remote (la distanță) și hibrid (angajatul lucrează parțial de acasă, parțial de birou). Aceste joburi vin cu avantaje și dezavantaje pentru firme, însă cu siguranță au devenit parte integrată din noile realități ale sectorului HR.
Nu toate locurile de muncă pot valida un astfel de concept și nu toți angajații își doresc această opțiune de flexibilitate, unii preferând să nu amestece partea profesională cu cea personală, deci să nu lucreze deloc de acasă. Organizațiile evaluează astfel dorințele angajaților și caută să creeze joburi pentru fiecare profil, pentru a acoperi nevoile de muncă.
Prezența timp de 8 ore la birou nu mai este pe placul multor persoane, iar companiile s-au adaptat la cerințele de flexibilitate de program. Și în aceste situații, munca este evaluată prin îndeplinirea anumitor obiective, fără a mai conta efectiv volumul de timp. Joburile remote sunt caracteristice tot mai multor sectoare economice, de exemplu celui de call-center. În acest fel, companiile nu mai depind de restricții geografice atunci când își aleg angajații și au costuri operaționale semnificativ mai reduse.
De asemenea, există acele joburi în care prezența la sediu este obligatorie doar pentru ședințe și întâlniri de afaceri, în rest angajații având libertatea de a munci de oriunde doresc, atât timp cât îndeplinesc toate task-urile primite.