Din când în când, este sănătos să ne oprim și să reevaluăm strategic anumite abordări. Relația României cu Uniunea Europeană a fost și rămâne un proces evolutiv. Astăzi, ne bucurăm de statutul de membru al unei uniuni politice și economice formate din 27 de state europene — un cadru care ne oferă stabilitate, oportunități și responsabilități.
Optimizarea relaționării cu Uniunea Europeană a fost o preocupare constantă a României, încă dinaintea aderării de la 1 ianuarie 2007. În anii 2000, în plin proces de negociere, Guvernul României avea un Ministru de Externe, un Ministru al Integrării Europene și un Ministru Delegat — Negociator-șef al României cu Uniunea Europeană. Mii de mulțumiri, pe bună dreptate, profesorului clujean Vasile Pușcaș pentru rolul esențial pe care l-a jucat în acea etapă.
Nu este nevoie să răscolim întreaga istorie administrativă a ultimelor două decenii — de la Departamentul de Afaceri Europene și până la diverse formule instituționale care au combinat Afacerile Europene cu Fondurile Europene. Important este să privim lucid spre viitor și să înțelegem cum putem deveni mai eficienți în această construcție complexă și multiculturală numită Uniunea Europeană.