Adevărata problemă nu e birocrația sau legile învechite – e cultura sistemului. Frica de schimbare, lenevia, prioritizarea confortului propriu în fața eficienței și interesului public. Fără asumarea riscului și fără curajul de a inova, progresul rămâne un mit. Degeaba avem strategii și planuri, dacă rotițele care ar trebui să le transforme în realitate refuză să se miște.
Stereotipia paralizează România. Ea se infiltrează în ședințe, în ordine de zi și în rapoarte, făcându-ne să credem că totul merge „bine, așa cum e”. Până când rotițele statului nu vor învăța să se miște pentru binele comun și nu doar pentru confortul propriu, modernizarea va rămâne un vis. Iar țara va rămâne blocată în rutina aparentă a unei stabilități care, de fapt, e doar plafonare.
România nu are nevoie de vorbe mari și angajamente fără acoperire. Are nevoie de curaj, de inițiativă, de oameni care să spargă zidurile birocratice și să transforme sistemul dintr-un obstacol într-un instrument al progresului. Până atunci, rotițele vor continua să se învârtă… dar nu pentru țară, ci pentru ele însele.