În bisericile noastre, duminică se citește la Sfânta Liturghie, Pilda datornicului nemilostiv. Pilda aceasta a fost spusă de Mântuitorul Hristos pentru a sublinia importanţa iertării semenilor care ne greşesc, cu o iertare deplină chiar pentru lucruri mari (datorii mari). Ea este răspunsul Domnului la întrebarea lui Petru: „Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu, şi îi voi ierta lui? Oare până de şapte ori?” (Matei 18, 21). Deoarece învăţătorii religioşi iudei propuneau să se acorde iertare cel mult de trei ori, Petru consideră, probabil, că este foarte potrivit din partea lui să sugereze: „Oare până de şapte ori?”.
Însă Domnul îi surprinde pe Apostoli, care cunoşteau învăţăturile iudaice, arătându-le marea iubire a lui Dumnezeu faţă de oameni, pe care ei nu o cunoşteau încă, răspunzând astfel: „Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte” (Matei 18, 22). Ce însemna aceasta? Că trebuiau să numere până la 490 de greşeli, aşa cum interpretează unii? Cu siguranţă nu, pentru că în continuare Hristos Domnul le spune o pildă, care accentuează iertarea deplină.
Prin aceasta, El îi învaţă pe ucenicii Săi că nu trebuie să ţină cont de numărul de greşeli sau să le numere. Numai un om nebun ar fi în stare de aşa ceva!
Pilda vorbeşte de un slujitor, ce are o datorie de zece mii de talanţi, o sumă imensă. Dus în faţa stăpânului, slujitorul nu a avut de unde să plătească, domnul său vrând să-i vândă familia pentru a recupera ceva din pierdere, iar sluga îndatorată l-a implorat să aibă îndelungă răbdare faţă de el, că îi va plăti tot. Fiindu-i milă de el, stăpânul l-a lăsat şi i-a iertat datoria care era foarte mare. Dar ieşind de la faţa stăpânului, slujitorul acesta a găsit un alt servitor datornic, de data aceasta lui, cu o sută de dinari, şi a început să-l sugrume, cerându-i datoria. Servitorul dator cu o sută de dinari a implorat milă şi răbdare din partea celuilalt, dar acesta l-a băgat la închisoare. Ceilalţi slujitori văzând, i-au relatat stăpânului cele întâmplate. Atunci stăpânul slujitorului dator cu zece mii de talanţi l-a dat pe acesta pe mâna chinuitorilor în temniţă până va plăti tot ce datorează. Versetul-cheie al pildei este: „Tot aşa şi Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă, dacă fiecare dintre voi nu va ierta greșelile fratelui său, din toată inima” (Matei 18, 35). Prin această pildă, Dumnezeu ne amintește tuturor de ceea ce avem de împlinit pentru a intra în Împărăția cerurilor, o datorie ce ne este amintită ori de câte ori ne rugăm, însă datorită rutinei, a neluării în seamă a cuvintelor și a sensurilor lor, deși ne aflăm în rugăciune, ne stă mintea în altă parte și trecem prea ușor peste cuvintele rugăciunii și semnificația lor adâncă, peste folosul duhovnicesc al acestor cuvinte sfinte, la care, dacă am lua seama cu atenție, am avea permanent în minte învăţăturile Sfintei Evanghelii de astăzi, într-un rezumat, așa cum ele se găsesc în rugăciunea pe care creștinul o rostește cel mai des, pe care Însuși Domnul nostru Iisus Hristos ne-a predat-o atunci când ne-a învățat cum să ne rugăm, numită și Rugăciunea Domnească sau rugăciunea Tatăl nostru. Primim iertare dacă iertăm!
Pr. Gabriel Mutu, Parohia Broșteni